Acest site este cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Utilizator
Parola
Autentificare

Despre clustere

Michael Porter este considerat astazi "Spiritus Rector" al politicii economice bazate pe dezvoltarea clusterelor si cel care a formulat urmatoarea definitie:

Clusterele sunt concentrari geografice de institutii si companii interconectate, dintr-un anumit domeniu. Clusterele cuprind un grup de industrii inrudite si alte entitati importante din punct de vedere al concurentei. Acestea includ, spre exemplu, furnizori de input-uri specializate, cum ar fi componente, masini si servicii, sau furnizori de infrastructura specializata. De multe ori, clusterele se extind in aval catre diverse canale de distributie si clienti si lateral catre producatori de produse complementare si catre industrii inrudite prin calificari, tehnologii sau input-uri comune. In sfarsit, unele clustere includ institutii guvernamentale si de alte tipuri - precum universitati, agentii de standardizare, think tank-uri, furnizori de instruire profesionala si patronate - ce asigura instruire specializata, educatie, informatie, cercetare si suport tehnic. (Porter M., 1998).

Definitia clusterului este intalnita si in legislatia din Romania (HG 918:2006 - Programul "Impact"), conform careia clusterul este o grupare de producatori, utilizatori si /sau beneficiari, in scopul punerii in aplicare a bunelor practici din UE in vederea cresterii competitivitatii operatorilor economici.

Comunicarea Comisiei Europene COM (2008) 652 /2008 Catre clustere de talie mondiala in Uniunea Europeana-implementarea strategiei bazata pe inovare defineste clusterul ca fiind un grup de firme, actori economici conecsi si institutii localizate intr-o proximitate geografica si care au ajuns la gradul de marime necesar dezvoltarii de expertiza specializata, servicii, abilitati si furnizori.

"Polul de competitivitate" este o asociere de intreprinderi, organizatii de cercetare-dezvoltare si formare profesionala, ce actioneaza in parteneriat pentru a pune in aplicare o strategie comuna de dezvoltare. Aceasta strategie este construita in jurul unor proiecte inovatoare avand drept scop final abordarea uneia sau mai multor piete.

Primul economist care a descris clusterele din perspectiva "lanturilor de furnizori" a fost Alfred Marshall (1842 - 1924) (Marshall, 1920), care analizand aglomerarile industriale din Anglia a constatat ca aceste concentrari geografice de intreprinderi dintr-un anumit sector creeaza efecte economice pozitive involuntare - asa numitele externalitati:

  • efecte asupra fortei de munca: faptul ca un numar mare de intreprinderi se alimenteaza din acelasi bazin de forta de munca are drept consecinta cresterea salariilor, pe de o parte si specializarea si cresterea nivelului de calificare a acesteia, pe de alta parte;
  • efecte privind specializarea furnizorilor: spre a evita concurenta, intreprinderile dintr-o aglomerare industriala tind sa se specializeze pe un anumit segment al lantului de creare a valorii adaugate, conducand la cresterea calitatii produselor si la reducerea costurilor;
  • transferul tehnologic: Marshall a constatat ca informatia si cunostintele "plutesc prin aer" intre intreprinderile existente in cadrul concentrarii geografice. Este de fapt definitia transferului tehnologic "avant la lettre".

Ulterior, privind dintr-un alt punct de vedere, acela al geografiei economice, Jane Jacobs (Jacobs, 1969) a evidentiat rolul marilor orase in dezvoltarea economica, acestea jucand rolul a ceea ce noi astazi numim "poli urbani de crestere".

In lucrarea sa, "Avantajul competitiv al natiunilor", Michael Porter (Porter M.,1990) a demonstrat ca pentru a putea explica succesul economic al unei tari sau regiuni nu este suficienta recurgerea la teoria clasica a factorilor de productie, ci acesta depinde de interactiunea complexa a unor factori reuniti in ceea ce astazi numim "Diamantul lui Porter": cererea, strategia intreprinderii si concurenta, factorii de productie, lanturile de furnizori si integrarea pe orizontala.

In alta ordine de idei, inovarea reprezinta astazi o conditie sine qua non a succesului economic si a mentinerii pe piata a intreprinderilor. Mult timp, si, din pacate, inca, inovarea a fost privita ca un proces liniar: inventie - prototip - testare - productie de serie - piata. Acest model, care atrage prin simplitatea lui, se dovedeste astazi depasit. Inovarea este un proces complex bazat pe interactiunea actorilor implicati in sistemele inovative. Contributii esentiale la abordarea sistemica a inovarii au avut-o Lundvall (Lundvall, 1992), Nelson (Nelson, 1993) si mai recent Guth (Guth, 2004).

Toate aceste consideratii au condus la modelul unanim acceptat "triple helix" ce reuneste in cadrul unui cluster reprezentanti ai:

  • intreprinderilor - reprezentand latura economica a clusterului;
  • universitatilor si institutelor de cercetare – reprezentand furnizorii de solutii inovative aplicabile nevoilor reale ale intreprinderilor din cluster;
  • autoritatilor publice locale, regionale etc.

In Romania, experienta a aratat insa, ca cei 3 parteneri naturali ai modelului "Triple helix" nu coopereaza, mai mult decat atat acestia nu se cunosc si nu ajung sa discute unul cu celalalt. Se simte nevoia adaptarii modelului si transformarea acestuia intr-un model "Four clover" - "Trifoi cu patru foi", cel de al patrulea actor fiind reprezentat de organizatii catalizator - firme de consultanta specializate in domeniul transferului tehnologic si al inovarii, centre de transfer tehnologic etc (Cosnita, D., Guth, M., 2010).

Este evident ca diferitele categorii de actori, din cadrul acestui model au contributii si interese diferite care trebuie armonizate. Acestea pot fi sintetizate sub forma urmatorului tabel:

Tabel Interesele diferitilor actori in Modelul "Four clover"

Partener

Contributie

Efecte/Beneficii

Sectorul R&D

Cercetare up to date si aplicata
Informatii, transfer de know-how

- adaptarea curriculei
- noi laboratoare sponsorizate de industrie
- invatare continua
- nuclee de cercetare

Industrie

cooperare
punerea la dispozitie a capacitatilor de productie

- cresterea valorii adaugate
- alte avantaje competitive

Autoritati publice

mediator
diseminare la nivel central, regional si local
sprijin direct

- dezvoltare economica centrala, regionala si locala

Consultanti specialisti

transfer de know-how

- valoare adaugata

Consultanti generalisti

Coordonare
Diseminare la nivel national si international
Transfer de know-how

-participarea la o retea inovativa

Obiectivele clusterelor

Obiectivele initiativelor de formare a clusterelor economice

  • Promovarea conectarii in retea a organizatiilor
  • Promovarea expansiunii companiilor existente
  • Stabilirea de retele intre organizatii
  • Facilitarea inovatiilor
  • Promovarea inovatiilor si a noilor tehnologii
  • Atragerea de noi companii si talente in regiune
  • Crearea unui brand pentru regiune
  • Promovarea exporturilor clusterului
  • Furnizarea de asistenta pentru afaceri
  • Culegerea informatiilor privind piata
  • Promovarea formarii de spin-off
  • Furnizarea de training tehnic
  • Transferul de tehnologie in cluster
  • Extinderea proceselor de produtie
  • Lobby guvernamental pentru infrastructura
  • Facilitati pentru investitii straine directe
  • Imbunatatirea politicilor de reglementare
  • Furnizarea de servicii pentru incubatoare
  • Lobby pentru subventii
  • Coordonarea aprovizionarii
  • Derularea proiectelor private de infrastructura
  • Stabilirea de standarde tehnice

In baza analizei statistice, obiectivele pot fi clasificate in sase mari grupe, dupa cum urmeaza:

a. Cercetare si networking
Multe initiative de formare a clusterelor cuprind informare, schimb de informatii in cadrul unor seminarii, invitarea unor specialisti, crearea de pagini web (Lee, 2009, 1162). De exemplu, platformele soft din Vlaams (Flandra, Belgia) infiintate in 1999 au constituit o initiativa de formare a clusterelor si au avut in vedere organizarea de seminarii, cursuri de scurta durata si actualizarea schimbului de informatii intre companii si organizatii. De asemenea, networkingul este un aspect central al celor mai multe initiative de formare a clusterelor. De pilda, initiativele IT din Africa de Sud au facilitat networkingul dintre companiile mari si IMM-uri.

b. Actiunea politica
Activitatea de lobby si crearea cadrului de dialog intre industrie, comunitatea stiintifica si autoritatile locale reprezinta un alt grup important de obiective. De exemplu, Academia Oresund IT care grupeaza Copenhaga (Danemarca) si Malmo (Suedia) a fost infiintata si pentru a reduce obstacolele administrative in vederea facilitarii integrarii clusterului IT in Oresund Strait.

c. Cooperarea comerciala
Cooperarea comerciala include un numar de obiective, de pilda achizitii comune, asistenta in afaceri, consultanta pentru marketing si promovarea exporturilor. In 1998, guvernul austriac a demarat un proiect in vederea imbunatatirii exporturilor produselor agricole prin intermediul clusterului. Proiectul a fost sprijinit de Ministerul Finantelor si Ministerul Economiei care au furnizat fonduri Camerei de Comert care a coordonat formarea clusterului. Obiectivul principal al clusterului a fost de a promova exportul de produse agricole austriece prin punerea in comun a resurselor de vanzare si prin suport financiar public. Activitatile concrete s-au materializat in reprezentarea clusterului la targuri si elaborarea de cercetari de piata pe potentialele piete de export.

d. Educatie si training
Educatia si trainingul cuprind, de exemplu, trainingul fortei de munca si instruirea managerilor. Aerospace Components Manufacture din Connecticut a inceput initiativa de formare a clusterelor cu trainingul fortei de munca, iar mai tarziu a trecut la procesul de productie, la parteneriatele in achizitii si la marketingul international.

e. Inovare si tehnologie
Initiativele de formare a clusterelor pot facilita imbunatatirea procesului de inovare si transfer de tehnologie. Astfel, se pot defini noi standarde, pentru transferul noilor tehnologii si pentru imbunatatirea procesului de productie.

f. Extinderea clusterului
Multe initiative de formare a clusterelor au drept obiectiv dezvoltarea unei anumite regiuni prin promovarea unui anumit brand si a investitiilor straine directe in regiune. Initiativa de formare a clusterelor din provincia Western Cape din Africa de Sud a promovat imaginea de IT a acestei regiuni. Clusterul Pannon Automotive (PANAC) din Ungaria a avut drept misiune atragerea corporatiilor multinationale in Ungaria si incurajarea acestora sa formeze relatii stranse cu furnizorii din Ungaria. De asemenea extinderea clusterelor include si serviciile asociate incubatoarelor si promovarea firmelor spin-off.

Avantajele clusterelor

Principalul instrument teoretic utilizat de Porter care explica sursa avantajului competitiv local este “diamantul competitivitatii”. Partea centrala a diamantului este data de dinamica contextului local accentuate prin competitivitatea locala. Celelalte forte ale acestui model sunt considerate a fi rivalitatea dintre intreprinderi, conditiile cererii, industriile suport si factorii primari de productie (input-ul local). Interactiunile dintre diferitele componente ale diamantului sunt cele care genereaza avantajul competitiv al clusterului. Conform acestui model rolul autoritatilor locale este de a contribui la intensificarea relatiilor dintre factori. Porter face distinctia dintre politicile care contribuie la extinderea clusterului (de exemplu, atragerea de furnizori de produse sau de servicii din zonele invecinate) si cele care sunt axate pe cresterea competitivitatii clusterului (de exemplu, crearea de programe educationale specializate).

Modelul lui Porter dezvolta in primul rand ideea ca aceste clustere sunt o sursa de crestere a competitivitatii. Acest lucru se bazeaza pe un mix de politici specifice fiecarui cluster. Astfel, clusterele ofera o serie de avantaje pe care le analizam din perspectiva organizatiilor care intentioneaza sa se integreze intr-o structura organizationala de acest tip. Beneficiile economice pe care le genereaza clusterele, servesc atat membrilor clusterului, cat si interesului public, intrucat eficienta, nivelul de inovatie si de formarea profesionala ating cote superioare.

Organizarea unui cluster

Forma de organizare


Structura de management

Finantarea unui cluster

Necesitati de finantare
Finantarea constituirii formale si functionarii entitatii de management a clusterului
Tipuri de cheltuieli:

    • Personal, echipament, spatiu
    • Planificare strategica (elaborarea unei strategii/plan de activitati)
    • Designul serviciilor
    • Mobilizarea agentilor economici locali, training, efort de comunicare (!)

Finantarea proiectelor colaborative la care participa membrii ai clusterelor

    • Proiecte de instruire/formare profesionala
    • Promovare, marketing
    • Proiecte de CDI

+ Cofinantarea aferenta finantarii nerambursabile publice (atat din surse proprii cat si instrumente bancare dedicate)

Instrumente de finantare
Finantarea publica:

  • Programe de finantare dedicate lansate de autoritatile publice centrale, regionale sau locale pentru promovarea aglomerarilor de tip cluster pentru dezvoltarea unor zone si/sau domenii strategice prioritare;
  • Programe de finantare  sau granturi lansate de organisme europene.

Finantarea privata:

  • Cotizatii de membru platite de membrii clusterului;
  • Venituri din serviciile oferite de cluster (inclusiv evenimente);
  • Venituri din utilizarea de brevete comune (in cazul unui cluster cu activitate intensiva de cercetare);
  • Fonduri de investitii (capital de risc);
  • Sponsorizari din partea unor companii mari / lideri in domeniu / regiune.
  • Finantari oferite de institutii financiar - bancare

Oportunitati de finantare
2 Operatiuni importante pe Axa Prioritara I Un sistem de productie inovativ si eco-eficient:

  1. Operatiunea 1.3.1 - de finantare a polilor de competitivitate
  2. Operatiunea 1.3.3 - de finantare a clusterelor

Operatiunea 1.3.1

Operatiunea 1.3.3

Denumire

„Dezvoltarea structurilor de sprijin al afacerilor de interes national si international - Poli de Competititivitate”

„ Sprijin pentru integrarea intreprinderilor in
lanturile de furnizori sau clustere”.

Obiective

  • Sprijinirea unor proiecte de anvergura care urmaresc crearea, dezvoltarea si operationalizarea polilor de competitivitate.
  • Cresterea interactiunilor dintre firme, institutii din mediul academic si stiintific si alte entitati implicate in sprijinirea mediului de afaceri si orientarea sectorului privat catre inovare si transfer tehnologic.
  • Cresterea productivitatii si reducerea decalajelor fata de Uniunea Europeana
  • Sprijinirea unor proiecte de anvergura care urmaresc crearea, dezvoltarea si operationalizarea polilor de competitivitate.
  • Cresterea interactiunilor dintre firme, institutii din mediul academic si stiintific si alte entitati implicate in sprijinirea mediului de afaceri si orientarea sectorului privat catre inovare si transfer tehnologic.
  • Cresterea productivitatii si reducerea decalajelor fata de Uniunea Europeana

Beneficiari eligibili

  • Societate comerciala  constituita din minimum doi membri ai polului de competitivitate.
  • Asociere fara personalitate juridica (parteneriate) formata din cel putin 2 membri ai polului dintre care obligatoriu o intreprindere
  • Polul de competitivitate, atunci cand acesta este constituit ca persoana juridica
  • Entitatea de reprezentare a polului
  • Entitatile de management ale clusterelor (EMC) ce vor depune proiecte in numele clusterelor pe care le reprezinta

Obiective

  • Sprijinirea unor proiecte de anvergura care urmaresc crearea, dezvoltarea si operationalizarea polilor de competitivitate.
  • Cresterea interactiunilor dintre firme, institutii din mediul academic si stiintific si alte entitati implicate in sprijinirea mediului de afaceri si orientarea sectorului privat catre inovare si transfer tehnologic.
  • Cresterea productivitatii si reducerea decalajelor fata de Uniunea Europeana
  • Sprijinirea unor proiecte de anvergura care urmaresc crearea, dezvoltarea si operationalizarea polilor de competitivitate.
  • Cresterea interactiunilor dintre firme, institutii din mediul academic si stiintific si alte entitati implicate in sprijinirea mediului de afaceri si orientarea sectorului privat catre inovare si transfer tehnologic.
  • Cresterea productivitatii si reducerea decalajelor fata de Uniunea Europeana

Beneficiari eligibili

  • Societate comerciala  constituita din minimum doi membri ai polului de competitivitate.
  • Asociere fara personalitate juridica (parteneriate) formata din cel putin 2 membri ai polului dintre care obligatoriu o intreprindere
  • Polul de competitivitate, atunci cand acesta este constituit ca persoana juridica
  • Entitatea de reprezentare a polului
  • Entitatile de management ale clusterelor (EMC) ce vor depune proiecte in numele clusterelor pe care le reprezinta

 

Ambele apeluri au fost incheiate la sfarsitul anului 2013.

Clubul Intreprinzatorului Roman, cu sprijinul GEA Strategy & Consulting, va ofera de acum consultata specializata in domeniul formarii, structurii, necesitatilor de finantare si posibilitatilor de finantare, promovarii la nivel national si international a clusterelor economice




SUS